14 mai – Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste

Foto: iiccmer.ro

Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cel mai mare val de arestări politice din istoria României (noaptea de 14 mai 1948). Zeci de mii de tineri, foarte mulți dintre ei studenți, au fost arestați în acea noapte, în baza unui plan al autorităților comuniste, umplând pușcăriile și lagărele de exterminare.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist, acesta fiind cel mai mare val de arestări politice din istoria României.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume importante ale Ortodoxiei, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu și mulți alții.

Potrivit unui comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), anul acesta se împlinesc patru ani de când ziua de 14 mai a fost declarată „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste” prin Legea 127/2017.

„În fiecare an, pe 14 mai, privim cu recunoştinţă către toţi cei care au suferit şi pierit în închisorile comuniste pentru curajul de a se opune regimului represiv, către cei care şi-au pierdut libertatea fizică, dar niciodată pe cea de gândire. Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României şi, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă şi căutarea adevărului au fost plătite cu cel mai înalt preţ. Au urmat ani de persecuţie, suferinţă, închisoare şi chiar moarte pentru ‘crima’ de a apăra valorile, idealurile şi credinţa în valorile democratice. Gulagul românesc a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, epurarea intelectualităţii anti-regim”, declară IICCMER.

Represiunea din perioada comunistă a reprezentat o lovitură profundă dată societăţii româneşti, cu efecte adânci, care se resimt din plin şi astăzi.

„Dacă acestor oameni li s-ar fi dat şansa să se întoarcă în timp şi să aleagă din nou, probabil mulţi dintre ei ar fi ales exact la fel. Ar fi ales să lupte în continuare pentru crezurile lor, pentru dreptate şi adevăr, să lupte pentru clădirea societăţii democratice de astăzi, fără să apuce să se bucure de roadele sacrificiului lor şi fără să intuiască că istoria îi va confirma ca adevărate repere pentru generaţiile următoare. Ei reprezintă modelele noastre şi, chiar dacă nu au cerut niciodată nimic în schimb, le suntem datori. Le suntem datori să ni-i amintim, dar şi să integrăm în vieţile noastre lecţiile pe care ni le-au lăsat moştenire”, mai spune Institutul.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sarat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

Sursa: Agerpres

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *