Taxa Temu – pierderi de zeci de milioane de euro României
Taxa pe coletele din țările din afara UE, impusă de România de la 1 ianuarie produce efecte negative și nu pentru că i-ar împovăra pe români cu cei 25 de lei pe care ar trebui să îi plătească pentru fiecare colet, ci pentru că a diminuat bugetul statului din cauza tertipurilor folosite de către comercianții din afara UE pentru a se eschiva de la plata taxei.
Pentru a fenta plata taxei de 25 de lei, companii precum Temu, Shein, Alibaba și altele și-au deschis filiale sau depozite în alte state UE care nu percep încă nicio taxă, redirecționând transporturile pe alte aeroporturi, preponderent în Ungaria, potrivit adevarul.ro
În acest fel, România nu numai că nu încasează taxa de 25 de lei, dar pierde și taxele vamale pe care le încasa până acum.
„Introducerea taxei logistice de 25 RON per colet, prin Legea nr. 229/2025, a avut efecte rapide și profunde asupra fluxurilor logistice desfășurate prin Aeroportul Internațional Henri Coandă (OTP). Departe de a aduce venituri suplimentare semnificative la buget, măsura a determinat o relocare masivă a fluxurilor logistice și vamale în afara României, cu cu impact fiscal și economic negativ și efect devastator asupra poziției strategice a Aeroportului Internațional Henri Coandă (OTP)”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă- PRO CUSTOMS.
Aceștia au explicat că, în a doua jumătate a anului trecut, Aeroportul Internațional Henri Coandă (OTP) a procesat aproximativ 7,362 milioane de colete de e-commerce, cu o valoare totală declarată de aproape 212.3 milioane euro, destinate consumatorilor finali din România, Bulgaria, Grecia și Austria.
Aceste colete, cu valori individuale sub 150 de euro, au fost declarate prin procedura vamală H7 / IOSS, special creată la nivelul UE pentru comerțul electronic B2C.
„Deși impresionante ca volum, aceste 7.362 milioane de colete reprezentau doar 50% din totalul mărfurilor tranzitate prin OTP în acea perioadă. Cu alte cuvinte, fluxurile de e-commerce au atras și alte tipuri de marfă, consolidând rapid rolul aeroportului ca nod logistic regional”, au explicat reprezentanții asociației.
Spre comparație, arată sursa citată, în întreg anul 2024, OTP raportase aproximativ 36.000 de tone de marfă procesată. În schimb, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, ca urmare a operării a peste 278 de zboruri cargo charter, volumul total de marfă ajunsese la peste 20.000 de tone (din care mai putin de 10.000 tone reprezentau marfuri e-commerce), un nivel care indică o schimbare structurală a importanței OTP în fluxurile logistice mondiale.
Efectul imediat al taxei: 99% din volume, relocate
Potrivit specialiștilor în transport internațional de mărfuri, platformele globale de e-commerce au reacționat rapid și strategic: „Au înființat entități juridice în Uniunea Europeană, preponderent în Ungaria, au obținut înregistrări locale de TVA și au început să importe bunurile prin procedura clasica B2B – H1prin care sunt plătite taxele vamale și TVA-ul în vamă.
Mărfurile sunt puse în liberă circulație în alte state UE, dobândind statut de bunuri comunitare, iar vânzările către consumatorii români au loc ulterior ca livrări intra-UE. În acest nou model, taxa logistică de 25 RON nu mai este aplicabilă.
Introducerea taxei logistice de 25 RON per colet a produs un efect aproape instantaneu: aproximativ 99% din volumele de e-commerce au fost redirecționate către alte puncte de intrare în UE. Principalul beneficiar a fost Aeroportul din Budapesta (BUD)”.
Taxa Temu a adus pierderi uriașe României
Efectele introducerii taxei logistice devin evidente atunci când se compară, pe același volum de marfă din semestrul II 2025, cele două ipoteze de încasare la bugetul de stat, susțin reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă- PRO CUSTOMS.
În prima ipoteză, cea în care s-ar fi aplicat taxa logistică, cele 7,362 milioane de colete procesate prin procedura B2C (adică de la comerciant către clientul final) au fost taxate cu o taxă logistică echivalentă cu 5 euro per colet, rezultând. 36.8 milioane euro.
„Aceasta reprezintă venitul total maxim care ar fi putut fi obținut de statul român din această măsură pentru volumul analizat din semestrul II 2025”, spun specialiștii.
