Două proiecte majore de autostradă ratează PNRR. Guvernul caută soluţii pentru continuarea lucrărilor

Termenul limită al PNRR a fost depăşit pentru două proiecte majore de infrastructură rutieră, A7 Bacău-Paşcani şi A1 Margina-Holdea. Lucrările nu se opresc, însă România pierde avantajul finanţării europene prin PNRR şi trebuie să acopere o parte din costuri de la bugetul de stat sau să găsească surse alternative prin programele europene clasice.

În paralel, Ministerul Transporturilor estimează că până la sfârşitul lui 2026 ar putea fi daţi în trafic aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres.

PNRR s-a încheiat pentru România, iar proiectele de infrastructură care nu au reuşit să respecte termenul-limită intră într-o nouă etapă. Ele nu sunt abandonate, însă sursa de finanţare se schimbă. În cazul proiectelor care nu au putut fi finalizate până la termenul PNRR, România poate deconta lucrările realizate până la închiderea mecanismului, în timp ce restul investiţiilor trebuie finanţat din alte surse. Pe infrastructura rutieră, cele mai importante proiecte care au rămas în această situaţie sunt loturile A7 dintre Bacău şi Paşcani şi sectorul A1 Margina-Holdea, parte din autostrada Lugoj-Deva.

Horaţiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, spune, într-un interviu dat pentru News.ro, că ministerul a negociat cu Comisia Europeană astfel încât România să poată primi bani pentru lucrările efectiv executate, chiar dacă proiectele nu au mai putut fi închise integral în termen.

Citeşte întreaga ştire aici: Autostrăzile care au ieşit din PNRR: ce se întâmplă cu proiectele întârziate şi cât va plăti România pentru ele