Atenție, VIN CHINEZII! Neliniște la Transporturi
Unele dintre întrebările ce au frământat încă din septembrie 2024 sufletele șefilor din Autoritatea pentru Reformă Feroviară și din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sunt legate de primul contract de achiziție semnat de respectiva autoritate, primul început de aducere de trenuri noi în România după vreo 25 de ani. Teoretic, ar fi trebuit să avem 37 de trenuri noi până la finalul lui 2024. Nu a fost să fie.
Întrebările definesc de fapt un simplu exercițiu de imaginație: Dacă ARF ar fi semnat contractul 257/25.03.2022 cu chinezii și nu cu francezii, am fi avut în acest moment livrate toate cele 37 de rame electrice interregionale (RE-IR)? Poate, toate odată. Nu este greu de intuit ce capacitate de producție are CRRC. Un gigant, care este el însuși statul chinez. Am fi circulat acum cu toții fericiți pe magistralele feroviare din România cu 37 de trenuri SFEMU-EU în loc de patru trenuri Coradia Stream, din care doar unul circulă cu călători (conform recentelor declarații ale CFR Călători)? Nu este aici locul de a răspunde la aceste întrebări, deoarece efectele unor răspunsuri aprofundate ar fi dintre cele mai neașteptate. Frământările însă au continuat, iar ieri au „explodat”.
După ce Curtea de Apel Bucureşti a amânat de vreo opt ori pronunțarea într-un litigiu deloc simplu, constructorului chinez CRRC asociat cu Astra Vagoane Călători care a fost exclus din licitația RE-IR în contextul mult discutatei „OUG anti China”, i s-a dat dreptate în instanță, după vreo patru ani de procese și la câteva luni după ce însăși una din instituțiile UE a emis o Decizie prin care i s-a dat României peste mână, pentru că ar fi exclus de la licitație în mod ilegal ofertantul chinez în favoarea francezilor.
Redăm conținutul deciziei: „soluția pe scurt: Admite în parte plângerea formulată de patentele CRRC Qingdao Sifang Co. Ltd. și Astra Vagoane Călători S.A. și, în consecință, modifică în parte Decizia CNSC nr. 218/C4/2947,30/31.01.2022, în sensul că admite contestația cu nr. 59206/ 12.11.2021 și anulează raportului procedurii de atribuire nr. 22/410/28.10.2021, sub aspectul deciziei de excludere din procedura a ofertei CRRC Qingdao Sifang Co. Ltd – Astra Vagoane Călători S.A. Respinge plângerea formulată de petentele CRRC Qingdao Sifang Co. Ltd. și Astra Vagoane Călători S.A., în rest, că neîntemeiată. Respinge plângerea conexă formulată de Alstom Ferroviaria S.p.A., că neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 11.07.2025”. Mai multe detalii despre această speță se găsesc în articolul-știre „BREAKING. Excluderea chinezilor din prima licitație de trenuri electrice a fost incorectă” publicat de Club Feroviar în data de 11.07.2025.
ARF are o problemă în pus, una mare
Decizia de ieri, vine ca o nouă etapă a „Confruntării titanilor”, despre care s-a scris de asemenea ieri în articolul-pamflet „La Transporturi suntem martorii confruntării titanilor pe feroviar”. Acel „triunghi ARF – Alstom – CFR Călători” a devenit de ieri „patrulaterul ARF – Alstom – CRRC – CFR Călători”, cu toate complicațiile și deviațiile ce rezultă de aici.
Ceea ce nu știu mulți, este că acum câțiva ani scoaterea chinezilor din licitațiile de la ARF și din multe alte domenii cum ar fi reactoarele nucleare de la Cernavoda, nu era decât efectul în pripă al unor presiuni enorme provenite atât din partea șefilor din Transporturi, cât și pe verticală pe linia politică sau a altor instituții de forță. Era vorba despre o temă pe tară, prevenită în special de peste Atlantic, principalii parteneri strategici. Pandemia COVID19 amplificase aversiunea geopolitică între SUA și China în primul mandat al lui Trump.
România trebuia să se alinieze și ea cumva
De unde atâta independență în decizii? Că acele presiuni nu au fost exercitate prin documente asumate sau prin decizii scrise, devine acum din păcate o problemă complicată pentru cei de la ARF. Deoarece ei vor fi „vinovații de serviciu” în fața întregului sector feroviar din România în cazul în care se va ajunge la impunerea plății unor penalități reclamate de chinezi, sau chiar mai rău, la rezilierea unui contract de importantă strategică pentru România. Și se va ajunge. Cine va plăti acei bani și cum vor fi justificați ei, în contextul unui Guvern Bolojan calat exclusiv pe diminuarea cheltuielilor în aparatul de stat. Niciodată, dar niciodată, o astfel de autoritate cum este ARF nu ar fi trebuit să ia vreo decizie cu efecte juridice, doar pe baza unor vorbe sau presiuni, fie venite și pe verticală.
Suntem absolut siguri că toți cei care acum câțiva ani presau șefii ARF să „extirpe” chinezii (pentru că aceea era tema pe țară), vor veni acum alături de AFR pentru a-și justifica acele decizii. Nu? Sau, nu putem fi chiar atât de siguri. O vor afla doar cei de la ARF. Se va retrage Ministrul Transporturi și Infrastructurii precum un melc în cochilie în fața problemei cu CRRC, lăsând ARF singură? Sperăm că nu. Nu ar fi corect și nici moral.
Anul de foc la Transporturi continuă.
