Cine ar putea fi următorul papă?
Jorge Bergoglio, ales în 2013 ca Papa Francisc, era aproape un outsider al Vaticanului. Nu fusese niciodată un oficial aici, petrecându-şi decenii în slujba sa pe plan local. Dar a venit din Argentina, fiind primul papă din America.
În timp ce cardinalii catolici din întreaga lume s-au întâlnit în ultima săptămână pentru a discuta cine ar trebui să-i succeadă lui Francisc, deliberările s-ar putea reduce la o alegere simplă: Vor un alt outsider? Sau este timpul acum pentru un insider, cineva mai familiarizat cu modurile obscure de operare ale Vaticanului? – scrie Reuters. „Papa Francisc a deplasat atenţia Bisericii către lumea exterioară”, a declarat John Thavis, fost şef al biroului din Roma al Catholic News Service, un jurnalist care a acoperit trei papalităţi. „Unii cardinali vor fi acum tentaţi să aleagă o persoană din interior, cineva cu abilităţile de a gestiona afacerile bisericii cu mai multă atenţie şi linişte decât a făcut-o Francisc”, spune Thavis.
Papa Francisc, care a murit pe 21 aprilie la vârsta de 88 de ani, şi-a concentrat o mare parte a papalităţii sale asupra apropierii de locurile în care Biserica nu era puternică în mod tradiţional. Multe dintre cele 47 de călătorii ale sale în străinătate au fost în ţări cu populaţii catolice mici, cum ar fi Sudanul de Sud, Irakul şi Emiratele Arabe Unite, şi a fost deosebit de angajat în dialogul catolico-musulman. De asemenea, el era cunoscut pentru conferinţele de presă libere, în care niciun subiect nu era exclus, iar Papa putea răspunde la o întrebare cu o glumă neaşteptată.
Întrebat despre interdicţia catolică privind controlul naşterilor în 2015, Francisc a reafirmat interdicţia, dar a adăugat că catolicii nu trebuie să aibă copii „ca iepurii”.
Stilul neobişnuit de deschis al regretatului papă a atras critici din partea unor catolici, dar şi un interes global. Funeraliile sale şi procesiunea prin Roma până la locul său de înmormântare la Bazilica Sfânta Maria cea Mare au atras mulţimi estimate la peste 400.000 de persoane.
POSIBILI CANDIDAŢI
O veche zicală italiană avertizează să nu mizăm pe vreun presupus favorit înainte de conclav: „Cel care intră într-un conclav ca papă, iese din el cardinal”.
Cu toate acestea, există câţiva cardinali despre care se vorbeşte ca fiind „papabili”:
Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, francez, în vârstă de 66 de ani
Potrivit presei franceze, el este cunoscut în unele cercuri catolice interne drept Ioan al XXIV-lea, într-o aluzie la asemănarea sa cu Papa Ioan al XXIII-lea, papa reformator cu faţa rotundă de la începutul anilor 1960.
Papa Francisc a glumit odată spunând că succesorul său ar putea lua numele de Ioan al XXIV-lea.
Aveline este cunoscut pentru natura sa populară şi relaxată, pentru disponibilitatea sa de a face glume şi pentru apropierea sa ideologică de Francisc, în special în ceea ce priveşte imigraţia şi relaţiile cu lumea musulmană. Este, de asemenea, un intelectual serios, cu un doctorat în teologie şi o diplomă în filosofie.
S-a născut în Algeria, într-o familie de imigranţi spanioli care s-au mutat în Franţa după independenţa Algeriei, şi a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în Marsilia, un port care a fost o răscruce de culturi şi religii timp de secole.
Sub pontificatul lui Francisc, Aveline a făcut paşi mari în carieră, devenind episcop în 2013, arhiepiscop în 2019 şi cardinal trei ani mai târziu. Statutul său a fost consolidat în septembrie 2023, când a organizat o conferinţă internaţională a Bisericii pe teme mediteraneene, la care Papa Francisc a fost invitatul principal.
Dacă ar obţine funcţia supremă, Aveline ar deveni primul papă francez din secolul al XIV-lea încoace, aceea fiin o perioadă turbulentă în care papalitatea s-a mutat la Avignon.
De asemenea, ar fi cel mai tânăr papă de la Ioan Paul al II-lea încoace. Înţelege limba italiană, dar nu o vorbeşte, ceea ce ar putea fi un dezavantaj major pentru o funcţie care implică şi titlul de episcop al Romei şi care necesită multă familiaritate cu jocurile de putere şi intrigile romane.
Cardinalul Peter Erdo, maghiar, în vârstă de 72 de ani
Dacă Erdo va fi ales, va fi văzut în mod inevitabil ca un candidat de compromis – o persoană din tabăra conservatoare care a construit totuşi punţi cu lumea progresistă a lui Francisc.
Erdo a fost deja considerat un candidat papal la ultimul conclav din 2013, datorită contactelor sale extinse cu Biserica în Europa şi Africa, precum şi datorită faptului că a fost văzut ca un pionier al campaniei de nouă evanghelizare, menită să reînvie credinţa catolică în ţări avansate secularizate – o prioritate absolută pentru mulţi cardinali.
El este considerat un conservator din punct de vedere teologic şi, în discursurile sale din Europa, subliniază rădăcinile creştine ale continentului. Cu toate acestea, el este, de asemenea, considerat pragmatic şi nu a intrat niciodată în conflict deschis cu Francisc, spre deosebire de alţi clerici tradiţionalişti.
Totuşi, el a ridicat sprâncene la Vatican în timpul crizei migranţilor din 2015, când s-a opus apelului Papei Francisc ca bisericile să primească refugiaţi, afirmând că acest lucru ar însemna trafic de persoane – aliniindu-se aparent cu prim-ministrul naţionalist al Ungariei, Viktor Orban.