ROMÂNIA SURPATĂ – Un proiect al politicii românești de după 1990

Dacă ar fi vorba doar despre un crater format prin dizolvarea unor zăcăminte de sare sau ori prin prăbușirea unei caverne, nu ar fi atât de trist. Cu toate că un altfel de fenomen poate înghiți, Doamne ferește, o parte din Slănic, dacă nu se oprește de la sine.

Din păcate, „surparea” a devenit un trend național, un adevarat brand de țară. Aproape nimic din ce se construiește în România nu este ferit de surpare.

Se surpă podurile hobanate imediat după renovare, din cauza unor lucrări gândite complet aiurea, cum a fost cel din Neamț. Se deformează podurile după inaugurare, din cauză că betonul nu a fost lăsat să se întărească atât căt ar fi trebuit, cum a fost cel de la Brăila. S-a surpat pământul la stația Eroilor în timpul lucrărilor la Magistrala M5 de metrou, lucrări care au durat zece ani în loc de trei. Se surpă autostrăzile.

Ne îndreptăm către o ROMÂNIA SURPATĂ.