FILMUL conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului
O sută de ani, în vârf la Valea Uzului, au urcat mai mult turiștii. După sistematizarea făcută în anii `20 de Societatea Cultul Eroilor, de cimitirul situat pe drumul ce leagă Harghita de Bacău nu și-a mai adus aminte aproape nimeni, potrivit hotnews.ro.
Peste șaizeci de ani, cimitirul a fost fișat și cam atât până în 1994, când într-un articol apărut în Adevărul de Cluj se vorbea că maghiarii au ars crucile românilor ca să spună că doar morții lor erau îngropați acolo. „Nu era nicio cruce, nu era nimic acolo, doar pășune. Din 1994 s-a început documentarea, s-a mers la biblioteci, la arhive, și după aceea s-a construit. Nu s-a pus niciun nume pe cruce pentru că nu s-a reușit identificarea”, spune acum Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita.
Primarul din Dărmănești, Constantin Toma, zice însă că în cimitir erau și cruci ale românilor, nemților, rușilor sau sârbilor morți la Valea Uzului, și că sigur acolo sunt îngropați 149 de soldați români. Aceste date, spune el, le are de la „o extensie” a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), în realitate însă de la un ONG care susține că este continuatorul Societății Cultul Eroilor.
Cert e, că ONCE a prezentat, miercuri, la aproape două luni de la izbucnirea publică a scandalului care a culminat cu incidentele din 6 iunie, de Ziua Eroilor, care este evidența morților din Cimitirul de la Valea Uzului. Între aceștia sunt și 22 români (19 identificați și 3 neidentificați)
HotNews.ro vă prezintă o imagine completă a cazului Valea Uzului, așa cum reiese ea din documente și declarațiile celor implicați.
Pe scurt:
După 1989 până în prezent de cimitirul de la Valea Uzului s-a ocupat primăria din Sânmartin, județul Harghita. Potrivit legii, Valea Uzului aparține de Sânmartin, însă există un litigiu privind hotarul cu Dărmănești, județul Bacău.
Anul trecut, Primăria Dărmănești decide să facă un monument și 50 de cruci pentru soldații români. Primarul Constantin Toma recunoaște că nu s-a consultat cu primarul din Sânmartin.
Constantin Toma susține că în cimitir sunt îngropați 149 de eroi români. Președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spune că a făcut demersuri pentru a afla câți români sunt. Din registrele de stare civilă a fost identificat unul, al cărui nume e afișat, dar „se pare că sunt mai câțiva”, precizează el.
La aproape două luni de la izbucnirea scandalului și tensiunile din Ziua Eroilor când poarta cimitirului a fost ruptă de români, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor(ONCE) a anunțat că în cimitirul de la Valea Uzului sunt îngropați 22 soldați români(19 identificați și 3 neidentificați). Restul de 130 identificați au murit la Poiana Uzului și sunt îngropați la Comănești.
Lucrările făcute de Primăria Dărmănești nu au avizele necesare potrivit legii. Nici primăria Sânmartin nu a solicitat în 2012 aviz de la ONCE pentru lucrări, deși acesta era obligatoriu abia din 2004 încoace.
Pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, au avut loc incidente între maghiari și românii care au rupt poarta cimitirului, după care au asistat la o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoți.
MApN a anunțat că vrea preluarea cimitirului de la Valea Uzului.
Câți români sunt îngropați în cimitirul de la Valea Uzului?
Pe plăcile comemorative amplasate pe gardul cimitirului apare numele unui singur român. Primarul din Dărmănești spune însă că acolo sunt 149.
Din datele oficiale, furnizate de ONCE, la aproape două luni de la izbucnirea scandalului, în cimitirul de la Valea Uzului, înființat în 1926-1927, sunt înhumați 22 de soldați români((19 identificați nominal și 3 neidentificați): 11 apărând în statistica din 1928, restul în cea din 1988. Aceasta din urmă nu menţionează nicio sursă documentară.
Numărul de 149, invocat de partea românească, a rezultat, potrivit ONCE, din însumarea, în 1988, a morților identificați nominal la Valea Uzului, respectiv 19, cu cei 130 identificați nominal la Poiana Uzului, un alt loc de înhumare din zonă, și care au fost mutați în perioada interbelică în Cimitirul eroilor din orașul Comănești.
Caracterul multinațional al cimitirului din Valea Uzului rezultă din statisticile oficiale. Astfel, potrivit datelor din 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea pentru Cultul Eroilor a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi- 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi. În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927).
Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1.254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur” etc, informează ONCE. Sursa citată precizează că în al Doilea Război Mondial, conform „Fişei de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, în acest cimitir au mai fost înhumaţi 108 militari germani, care au murit în luptele din zonă, ajungându-se la un total de 1.306 morţi de război. Însă, după documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor ’70, în anul 1944 în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.
