INS: Populația României ar putea scădea la 15,6 milioane de locuitori până în 2080

Populația României este estimată să ajungă la 15,633 milioane de persoane în anul 2080, în scădere față de 19,043 milioane înregistrate la 1 ianuarie 2025, potrivit celor mai recente proiecții publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), cu prilejul Zilei Mondiale a Populației, marcată anual pe 11 iulie.

Potrivit sursei citate, numărul populaţiei rezidente ar urma să scadă cu 3,410 milioane de persoane (-17,9%), în anul 2080, faţă de nivelul consemnat la începutul anului trecut. În acest context, ponderea populaţiei tinere (sub 15 ani) şi adulte (15 – 64 ani) va înregistra o scădere la 13,7%, respectiv la 60,4%, raportat la intervalul de referinţă, iar ponderea populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) va creşte la 25,9% din total.

La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României era de 19,043 milioane de locuitori, din care 51,5% sunt persoane care trăiesc în mediul urban, în timp ce populaţia feminină este majoritară şi cuprinde 9,752 milioane de persoane (51,2% din totalul populaţiei rezidente).

Comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 92.200 de persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,4% în totalul populaţiei rezidente.

De asemenea, se observă creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 20% la 1 ianuarie 2024 la 20,3% (45.100 persoane), un an mai târziu.

Datele INS relevă faptul că populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în creştere cu 22.600 persoane faţă de începutul anului 2024.

Totodată, în cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani şi 55-59 ani, însă a scăzut cea a grupelor de vârstă 30-34 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54 ani şi 60-64 ani.

Conform statisticii oficiale, vârsta medie a populaţie rezidente continuat să crească şi a atins nivelul de 42,8 ani, la 1 ianuarie 2025. În acelaşi timp, se remarcă o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Astfel, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 (la 1 ianuarie 2005) la 131,3 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).

La 1 ianuarie 2025, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. 

În schimb, regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) are o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. 

Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 85,6% din populaţia totală a regiunii. 

INS mai precizează că sporul natural al populaţiei rezidente, în 2025, a continu-at să fie negativ (de -104,1 mii persoane), valori negative înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-21,4 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-7,3 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-16,9 mii persoane), Nord-Est (-15,6 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-14,4 mii persoane), conform datelor INS.

România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2025, potrivit Eurostat. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83577,1 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (574,3 mii locuitori).