Mesajul Israelului către Qatar: “Încetațí imediat sprijinirea terorismului în Orientul Mijlociu!” Ce vor răspunde autoritățile de la Doha?

Rezultatele atacului aerian israelian din capitala Qatarului, din data de 9 septembrie 2025, au fost interpretate diferit de către factorii de decizie politică de la Ierusalim și cei de la Doha. În timp ce Israelul apreciază că a fost o operațiune de succes, autoritățile qatareze au încercat să minimizeze eficiența și consecințele atacului. S-ar putea ca atât israelienii, dar și qatarezii să aibă dreptate, dat fiind că fiecare dintre părți caută succesul sau eșecul în locuri diferite.

Astfel, qatarezii par să plece de la premisa că obiectivul Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) ar fi fost eliminarea unui număr cât mai mare de lideri ai organizației islamiste Hamas cu responsabilități cât mai mari în cadrul acesteia. Din această perspectivă, rezultatele concrete ale operațiunii, respectiv lichidarea lui Jihad Labad, șef de cabinet al lui Khalil al-Hayya; a lui Himam al-Hayya, fiul lui Khalil al-Hayya și a altor trei personae desemnate drept asociați, precum și a gărzilor lor de corp și a unui ofițțer de Securitate qatarez ar putea fi descrise drept modeste.
Pe de altă parte, este posibil ca israelienii să nu fi considerat liderii Hamas din Doha drept ținta primară a atacului lor, aceasta fiind în realitate politica duplicitară a Qatarului de sprijin pentru organizațiile teroriste, în special islamiste, din Orientul Mijlociu, concomitent cu afirmarea și promovarea Qatarului drept veritabil super jucător în domeniul “soft power”, stat cu un nivel de civilizație materială și chiar culturală de excepție, mediator prin excelență în conflictele regionale și chiar unul dintre cei mai importanți aliați non-NATO ai SUA, mai ales în regiunea Orientului Mijlociu (în sens restrâns sau extins).
De-a lungul timpului, în special după atacurile teroriste din New York și Washington din 9 septembrie 2001, micul, dar extrem de bogatul Qatar, a început să dezvolte relații strânse cu organizații teroriste precum Hamas, Al Qaida, Frații Musulmani din Egipt,

Frontul al-Nusra sau Jihadul Islamic Palestinian

Volumul sprijinului financiar acordat în ultimii 20 ani acestor vectori ai terorismului global este necunoscut, dar putem menționa unele episoade relevante pentru a înțelege cum se raportează Qatarul la aceste organizații teroriste. De exemplu, numai în anul 2008, la un an după ce Hamas a preluat prin forță puterea în Fâșia Gaza, Qatar a transferat în conturile organizației islamiste nu mai puțin de 250 milioane de dolari SUA. Această generozitate a qatarezilor față de Hamas a continuat să se manifeste în jurul acelorași ordine de mărime și în anii care au urmat. În ultimii 17 ani Qatar a alimentat vistieria Hamas cu cel puțin 3.06 miliarde dolari SUA, dar este vorba doar despre sumele oferite deschis. Adevărata dimensiune a “ajutorului financiar” al decidențílor de la Doha ar putea fi mult mai mare, iar aici nu ne referim și la mita acordată direct liderilor organizației islamiste sau la facilitarea stilului de viață opulent al acestora, atât în Gaza, dar mai ales în diferite capitale arabe din zona Golfului.
În perioada 2012 – 2013, Qatar a transferat milioane de dolari SUA către Al Qaida în Peninsula Arabică, sume ce au permis organizației teroriste menționate să își construiască o vastă rețea de militanți în Yemen și să ocupe suprafețe importante în sudul țării în folos propriu.
În 2013, anul în care Frații Musulmani au cucerit puterea în Egipt, Qatarul a furnizat conducerii mișcării islamiste fundamentaliste nici mai mult nici mai puțin de 7,5 miliarde dolari SUA. Iar exemplele de acest fel sunt mult prea numeroase în ultimii 20 de ani pentru a putea fi enumerate exhaustiv aici.
Este evident că această relație dintre Qatar și organizațiile teroriste din Orientul Mijlociu s-a născut în parte ca o veritabilă plată a unei “taxe de protecție”. O țară precum Qatar, cu o populație de nici 3 milioane de locuitori, o monarhie extrem de bogată cu un PIB pe cap de locuitor de peste 75.000 dolari SUA, deținea toate datele să devină o țintă predilectă a prădătorilor islamist teroriști care mișună în regiunea Orientului Mijlociu.

Taxă de protecție tuturor organizațiilor susceptibile de a provoca haos

Autoritățile de la Doha au decis că este mult mai profitabil să plătească o taxă de protecție tuturor organizațiilor susceptibile de a provoca haos și de a aduce distrugere în micul emirat. În timp însă, această relație a pus în dependență față de Qatar organizațiile recompensate, iar decidenții de la Doha au început să realizeze că această evoluție le poate facilita urmărirea și atingerea unor obiective politice, în special în domeniul afacerilor externe, mai ales regionale. Qatarezii au început astfel să execute în mod intenționat o politică de menținere a unor relații strânse cu organizațiile teroriste islamiste, în scopul menținerii păcii și stabilității în propria țară și a provocării de probleme și instabilitate pe teritoriul competitorilor din propria regiune.

Arabia Saudită, EAU, Bahrein și Egipt au întrerupt simultan relațiile bilaterale cu Qatar

Situația a devenit atât de gravă și de scandaloasă încât, în anul 2014, o coaliție a țărilor arabe condusă de Arabia Saudită a invocat sprijinul Qatarului pentru terorism și a reclamat încălcarea de către autoritățile de la Doha a acordului cu membrii Consiliului de Cooperare al Golfului. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein și Egipt au întrerupt simultan relațiile bilaterale cu Qatar și au întreprins și alte măsuri sancționatorii cu caracter economic și politic la adresa micului emirat.
După pogromul comis de Hamas pe teritoriul Israelului la data de 7 octombrie 2023, sprijinul oferit de Qatar organizațiilor islamiste a devenit unul dintre motivele principale ale faptului că organizația islamistă și sateliții săi de tipul Jihadului Islamic Palestinian continuă să dețină capabilități militare, să își exercite politicile opresive asupra populației palestiniene din Gaza, iar liderii lor să găsească adăpost în hotelurile de lux din Golf unde sunt protejați de gărzile de corp proprii și cele oferite cu generozitate de gazde, precum în Doha.
Atacul întreprins în Doha de cele 15 aeronave de luptă israeliene care au lansat 10 bombe ghidate de mare precizie reprezintă o provocare exact la adresa acestei politici qatareze. Mesajul este că relația privilegiată cu organizațiile teroriste nu va mai putea asigura liniștea, stabilitatea și pacea în micul emirat, ci dimpotrivă îl va expune exact riscurilor la adresa securității sale naționale pe care a încercat să le evite prin plata “taxelor de protecție” către teroriștii islamiști.
Rămâne de văzut dacă decidenții de la Doha au vreo intenție să înceteze subvenționarea cu miliarde de dolari a terorismului islamic sau, dimpotrivă, vor considera că loviturii chirurgicale israeliene din 9 septembrie 2025 trebuie să I se răspundă tocmai printr-o activizare și mai agresivă a radicalilor islamiști. Cert este că dacă aleg cea din urmă cale de acțiune, nimic nu mai garantează stabilitatea și liniștea qatarezilor, care vor trebui să facă cunoștință directă, pe teritoriul propriu, cu forțele pe care le-au încurajat, alimentat și folosit împotriva altora.