Magistrala M6: șantier deschis, dar provocările rămân

Asociația Pro Infrastructură avertizează că proiectul Magistralei M6 de metrou din București, care ar urma să lege orașul de Aeroportul Otopeni, continuă să ridice semne de întrebare în privința finanțării și execuției.

Încă din 2017, ONG-ul atrăgea atenția că M6 „nu prezintă argumente tehnice solide ca să fie implementată înainte de M5, M4 sau M7”. Criticile au fost confirmate un an mai târziu de Comisia Europeană, care, într-o scrisoare adresată autorităților, semnala șase „aspecte critice” – de la lipsa unei analize reale de opțiuni până la subestimarea costurilor. În noiembrie 2018, Bruxelles-ul a respins finanțarea pentru tronsonul nordic, Washington – Aeroport Otopeni.

Cu toate acestea, Metrorex și Ministerul Transporturilor au mers mai departe. „Am intrat în horă și va trebui să jucăm fiindcă am contractat lucrările și am deranjat traficul în oraș”, notează Asociația Pro Infrastructură. Începând de marți, șoferii vor resimți primele efecte directe: la intersecția DN1 cu DJ100/Str. 23 August (zona stației Otopeni) se vor închide două benzi de circulație.

Lucrările avansează inegal pe șantier. Dacă la Aeroport Otopeni și Ion Brătianu se văd mișcări mai consistente, restul stațiilor sunt încă în fază de relocări de utilități. „Românii de la Somet au adus o premieră pentru țara noastră: stâlpii de susținere ai celor 6 stații de pe jumătatea de nord sunt prefabricați și lansați în barete”, au mai transmis reprezentanții API.

Deocamdată, cele două „cârtițe” care vor fora tunelurile așteaptă la Mogoșoaia, pentru că Puțul de Lansare Scut (PLS) de la Bruxelles este abia la stadiul zero. Specialiștii estimează că abia după trei luni ar putea începe săpăturile efective.

În paralel, guvernul trebuie să asigure finanțarea din buget și împrumuturi externe pentru a evita blocaje similare cu cele întâlnite la M5 Drumul Taberei – Eroilor.

„Pe românește: este foarte complicat tehnic, birocratic și financiar. Efortul bugetar va fi considerabil ca deranjul de la suprafață să nu țină o veșnicie. De exemplu, stația de la Aeroportul Otopeni, care este cea mai mare, are 9 ploturi (bucăți individuale care se execută pe rând) și 11 (unsprezece) faze de restricții/relocări secvențiale ca să nu fie întrerupt traficul rutier și/sau cel pietonal.

Restricțiile la suprafață se vor deschide și închide, apoi muta, timp de încă mulți ani, atât în perimetrul stațiilor cât și imediat lângă, la accesele pietonale. Nu ne întrebați când scăpăm de deranj. Adevărul e că nimeni nu știe cu exactitate. Multe rețele de utilități nu apar pe planuri, iar cele care apar nu sunt în realitate fix unde spune hârtia. Până nu sapi, nu știi ce găsești”, mai arată organizaţia.