Motivarea CCR decizia privind secretizarea declarațiilor de avere: Inteligența Artificială, printre riscurile invocate

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au publicat motivarea deciziei prin care stabilește că declarațiile de avere nu vor mai fi publice.

Aceste documente vor fi depuse exclusiv la Agenția Națională de Integritate (ANI), adică nu vor mai fi publice, iar persoanele care le completează nu vor mai fi obligate să menționeze veniturile soțului, soției sau ale copiilor, potrivit Antena 3 CNN.
Printre argumentele invocate de CCR se regăsește și riscul generat de evoluția Inteligenței Artificiale.

„Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de Inteligență Artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea Curții.

Judecătorii CCR susțin că publicarea acestor declarații de avere presupune „o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora”.

În continuare, motivarea detaliază:

„Livrarea unei asemenea cantități excesive și în masă de date cu caracter personal în spațiul public, pe internet, estomparea scopului urmărit inițial prin provocarea unei forme de curiozitate publică și de lecturare a acestor declarații, expunerea declarantului unei atenții publice nerezonabile, precum și stocarea datelor și declarațiilor de avere pe un interval de timp extensiv pe internet demonstrează cu prisosință că echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi fundamentale antereferite este afectat. Toate acestea relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora. Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei”, se precizează în decizia Curții.

CCR mai subliniază că „în aceste condiții, Curtea apreciază că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență. Astfel, nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private”.

Totodată, CCR precizează că decizia a fost luată cu majoritate de voturi: șase dintre cei nouă judecători au fost de acord cu secretizarea declarațiilor de avere, în timp ce Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ci
Ce a decis CCR
În unanimitate, judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice contravin prevederilor Constituției.

Art. 3 alin. (2) prevede:

„(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”

Judecătorii constituționali au argumentat că prevederea încalcă art. 1 alin. 5 din Constituție, întrucât nu respectă exigențele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească actele normative pentru a fi conforme cu principiul legalității.