Video. Emisiunea Drumurile Noastre B1 TV – Model de studiu pentru procurorii DNA – „Patronii“ de la CNAIR

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere adăpostește foarte mulți membri de partid, personaje care se angajează între ele. Metoda este simplă, angajatii CNAIR cu „intrare“ la proaspătul director CNAIR , Cristian Pistol, cu mandat pe 4 ani, organizează după bunul plac concursurile de angajare pentru propriile cunostințe, respectiv colegi ai aceluiași partid, fără să îi controleze nimeni.

Cum se face de fapt: se ia o cunostință, respectiv coleg de partid, se fac criteriile de angajare care să corespundă persoanei respective, se organizează comisia și subiectele de concurs de către simpli angajați CNAIR care cunosc dinainte cine urmează să câștige concursul, fără o supervizare externă și se declară admisă persoana dorită.

Procedurile se respectă, aparent legal, după cum ne explică CNAIR printr-un răspuns de presă și anume orice persoană are dreptul să aplice pentru un concurs de angajare, altfel se considera discriminare. Însă, întrebarea pentru DNA este: știe cineva cu adevărat ce s-a întâmplat în biroul în care s-a dat acel concurs?

În urmă cu aproape patru săpămâni am întrebat CNAIR despre anumite angajări cu dedicație și despre pensionarii care-și duc veacul la Compania de Drumuri.

Prezentăm solicitarea transmisă în data de 29 iunie

Către:

Guvernul României

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu

În atenția directorului general al CNAIR, Cristian Pistol

Consiliul de Administrație al CNAIR – Mihalache Costin, Pistol Cristian, Damian Ion, Buzașu Septimiu, Bîrchi Ileana-Mirela, Marcu Mirel-Alexandru

Având în vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vă transmitem următoarea solicitare de presă:

1. Cum explicați faptul că, conform site-ului CNAIR, Alexandru Fieroiu (Specialist Relații Publice – Serviciul Presă și Comunicare On-line) a întocmit bibliografia concursului la care a participat Badea Mihai Cristian pentru postul de inginer fără experientă în cadrul Serviciului Presă și Comunicare On-line, având în vedere că Alexandru Fieroiu și Badea Mihai Cristian sunt totodată colegi în partidul politic PLAN?
2. Alexandru Fieroiu a făcut parte din comisia de concurs pentru Badea Mihai Cristian?
3. Exista suspiciunea unui posibil conflict de interese în această situație?
4. Ce structură internă este abilitată să ancheteze această situație?
5. Care este opinia Biroului Control Integritate referitor la această situație?
6. Va ancheta Corpul de Control această situație? Dacă da, cum va proceda având în vedere că șefa Biroului Control Integritate, Valentina Șerbanescu face parte din același partid cu Badea Mihai Cristian și Alexandru Fieroiu?
7. Câți angajați CNAIR sunt și afiliați politic și în ce departamente, servicii și unități de implementare lucrează?
8. În mandatul directorului general Cristian Pistol au fost angajați membri PNL Ilfov? Dacă da, când au fost angajați?
9. Câți angajați CNAIR au și calitatea de pensionari și cum veți proceda în privința aceasta începând cu aplicarea legii privind cumulul pensiei cu salariul?

Precizăm faptul că avem nevoie de răspunsuri până mâine, ora 13.00.

Mulțumim

Prezentăm răspunsul CNAIR

Vineri 14 iulie, după emisiunea Drumurile Noastre, aproape de ora 17, primim un răspuns halucinant, fără a avea nicio legătură cu întrebările conform legii 544/2001.

Către,

B1 TV, în atenția D-lui. Ștefan ETVEȘ

Ref: Solicitare de presă înregistrată cu nr. 92/8389/2023

Stimate Domnule,

În raport cu solicitarea menționată în referință, prin care formulați o serie de întrebări, respectiv:

1. „Cum explicați faptul că, conform site-ului CNAIR, Alexandru Fieroiu (Specialist Relații Publice – Serviciul Presă și Comunicare On-line) a întocmit bibliografia concursului la care a participat Badea Mihai Cristian pentru postul de inginer fără experientă în cadrul Serviciului Presă și Comunicare On-line, având în vedere că Alexandru Fieroiu și Badea Mihai Cristian sunt totodată colegi în partidul politic PLAN?
2. Alexandru Fieroiu a făcut parte din comisia de concurs pentru Badea Mihai Cristian?
3. Exista suspiciunea unui posibil conflict de interese în această situație?
4. Ce structură internă este abilitată să ancheteze această situație?
5. Care este opinia Biroului Control Integritate referitor la această situație?
6. Va ancheta Corpul de Control această situație? Dacă da, cum va proceda având în vedere că șefa Biroului Control Integritate, Valentina Șerbanescu face parte din același partid cu Badea Mihai Cristian și Alexandru Fieroiu?
7. Câți angajați CNAIR sunt și afiliați politic și în ce departamente, servicii și unități de implementare lucrează?
8. În mandatul directorului general Cristian Pistol au fost angajați membri PNL Ilfov? Dacă da, când au fost angajați?
9. Câți angajați CNAIR au și calitatea de pensionari și cum veți proceda în privința aceasta începând cu aplicarea legii privind cumulul pensiei cu salariul”?

CNAIR – S.A. înțelege să vă comunice următoarele:

1. Față de particularitatea caracterului politic al informațiilor solicitate în raport cu angajații CNAIR – S.A., înțelegem să facem trimitere și să dezvoltăm, totodată, prevederile de nivel constituțional și infra-constituțional referitoare la instituția juridică a egalității de tratament și în drepturi între cetățeni:

art. 4 alin. (2) din Constituția României: „(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.”

art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României: „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.”

Prevederile constituționale naționale de mai sus sunt în acord cu totalitatea reglementărilor de nivel european și internațional în materia egalității între cetățeni, respectiv Pactul internațional privind drepturile civile și politice, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția europeană a drepturilor omului etc.

La nivel infra-constituțional, principiile de mai sus au fost transpuse prin art. 5 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare (si dezvoltate particular prin O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de tratament între femei și bărbați, precum și O.U.G. nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială):

„(1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.

(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă.

(3) Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință, întemeiat(ă) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.

(4) Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (2), în afară de cazul în care acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare.

(5) Hărțuirea constă în orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

(6) Discriminarea prin asociere constă din orice act sau faptă de discriminare săvârșit(ă) împotriva unei persoane care, deși nu face parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2), este asociată sau prezumată a fi asociată cu una sau mai multe persoane aparținând unei astfel de categorii de persoane.

(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o acțiune în justiție cu privire la încălcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal și al nediscriminării.

(8) Orice comportament care constă în a dispune, scris sau verbal, unei persoane să utilizeze o formă de discriminare, care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2), împotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.

(9) Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricția sau preferința în privința unui anumit loc de muncă în cazul în care, prin natura specifică a activității în cauză sau a condițiilor în care activitatea respectivă este realizată, există anumite cerințe profesionale esențiale și determinante, cu condiția ca scopul să fie legitim și cerințele proporționale.

(10) Orice tratament nefavorabil salariaților și reprezentanților salariaților aplicat ca urmare a solicitării sau exercitării unuia dintre drepturile prevăzute la art. 39 alin. (1) este interzis.

În raport cu aceste prevederi legale de ordin constituțional și primar, doctrina juridică în materie a formulat o serie de dezvoltări, pe care înțelegem să le redăm în cele ce urmează:

„În acord cu normele internaționale în materie, Codul muncii reglementează atât discriminarea directă, cât și pe cea indirectă în domeniul raporturilor juridice de muncă. Angajatorului îi este interzis, pe întreg parcursul desfășurării raporturilor de muncă (de la nașterea până la încetarea lor), să discrimineze, direct sau indirect, într-o formă sau alta, pe oricare dintre salariați.

Există discriminare atunci când sunt tratate anumite subiecte de drept în mod diferențiat față de altele – care sunt, ca situație, identice sau similare cu primele – și nu se poate motiva, în mod rezonabil, ca necesar, un astfel de tratament. Se pot produce acte de discriminare: la angajare; la stabilirea condițiilor de muncă și a obiectivelor de performanță; la stabilirea atribuțiilor de serviciu prin fișa postului; a duratei concediilor; la acordarea fondurilor pentru formarea profesională; la concedierea individuală sau colectivă etc.”

„În legătură cu formularea acestui principiu s-a discutat în literatura juridică despre semnificaţia termenilor care îl compun, despre asocierea lor. Pe plan teoretic diferenţa între egalitate şi nediscriminare ar consta în sfera de manifestare a lor. „Egalitatea exprimă mai degrabă aspecte economice, iar nediscriminarea s-ar referi la domeniul politico-civil”.

Angajatorii nu trebuie să-şi discrimineze proprii salariaţi pe niciun motiv, la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului de muncă. De exemplu, constituie tratament discriminatoriu:

– stabilirea unor condiţii diferite de încadrare în muncă pe aceleaşi posturi sau funcţii;

– discriminarea drastică a salariatului sau unor salariaţi având condiţii de muncă identice sau asemănătoare cu ceilalţi salariaţi;

– defavorizarea unor salariaţi prin stabilirea unui exces de sarcini de serviciu faţă de colegii lor etc.

La rândul lor, autorităţile publice (Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, Inspecţia muncii, ministerele etc.) trebuie să trateze de pe aceleaşi poziţii de egalitate – fără nicio discriminare – salariaţii şi angajatorii, organizaţiile acestora, să nu-i avantajeze pe unii şi să-i discrimineze pe alţii.

Nesocotirea principiului egalităţii de drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului, în acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (dec. CCR nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în M. Of. nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, dec. nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în M. Of. nr. 470 din 11 iulie 2012, dec. nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în M. Of. nr. 296 din 23 mai 2013, sau dec. nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în M. Of. nr. 889 din 8 decembrie 2014).

Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.

Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute mai sus, dar care produc efectele unei discriminări directe.

(C. Ap. București, s. a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, dec. nr. 227/2020 – https://sintact.ro)

Față de cele de mai sus, vă solicităm să luați act de faptul că, în ceea ce privește nașterea, desfășurarea și, respectiv încetarea raporturilor de muncă, CNAIR – S.A. respectă întocmai prevederile Legii fundamentale, dezvoltate la nivel primar, sens în care, nu condiționează relațiile de muncă de criteriu apartenenței sau orientării politice.

Astfel, întrucât CNAIR – S.A. respectă ad litteram legile țării, nu solicită și, pe cale de consecință, nu deține evidențe ale candidaților sau ale angajaților în raport cu apartenența sau orientarea politică.

2. Referitor la întrebarea nr. 2, având în vedere specificul funcției care a făcut obiectul concursului, respectiv de inginer fără experiență în cadrul Serviciului Presă și Comunicare On-line, vă comunicăm că Dl. Alexandru Fieroiu nu a făcut parte din comisiile de concurs.

3. Referitor la întrebarea nr. 9, vă comunicăm că, în măsura în care legea în discuție va intra în vigoare, CNAIR – S.A. va dispune în sensul aplicării prevederilor legale incidente, ca în toate celelalte cazuri.

Cu stimă,

CNAIR – S.A.

În emisiunea Drumurile Noastre de vineri 21 iulie, am prezentat răspunsul Biroului de Presă CNAIR unde sunt angajați politicienii din PLAN, sub stricta supraveghere a șefului, Cristian Pistol.

Invitați

• Alexandru Pânișoară – președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului (ADU)
• Petru Zoltan – jurnalist defapt.ro
• Laurențiu Mușoiu – jurnalist România Liberă – telefon