Video! Drumurile Noastre B1 TV – Portul Constanța, plămânul României – locul unde s-a lucrat mai mult decât pe Coridorul IV

Patru ani de manifest pentru infrastructura din România, patru ani de dezvăluiri. Am fost deschizătorii de drumuri în dezbaterile privind transporturile din România.

În prima oră am abordat domeniul feroviar. De ce? El reprezintă acea zonă pentru care este alocată cea mai mare parte a fondurilor aferente transporturilor din PNRR. Reprezintă un mod de transport incomparabil mai sigur decât cel rutier și de aceea ar fi normal ca el să beneficieze de toată atenția din partea decizionalilor noștri politici, așa cum putem observa că se întâmplă dintotdeauna în statele din Vest. Reprezintă cel mai adecvat domeniu pentru investiții în contextul „green deal”-ului, adică al protecției mediului și al reducerii emisiilor de carbon. Reprezintă de asemena și un domeniu plin de provocări, de realizări dar și de riscuri.

Pentru a înțelege mai bine evoluția în România a acestui mod de transport, facem o scurtă radiografie a ultimilor patru ani, fiind și o suprapunere a ultimului ciclu electoral al puterii executive.

Patru ani. O perioadă plină de probleme, de provocări, dar și de oportunități. Deja cunoaștem cu toții ce reprezintă PNNR pentru căile ferate. Un adevarat „buster” așteptat de peste 20 de ani, dar generat de o mare criză pandemică.

Am trecut printr-o criză COVID 19 care din păcate a avut drept consecinţă și o afectare severă a transporturilor feroviare din toată lumea.

Războiul a salvat Portul Constanța

La finele anului 2021 lucrurile au revenit la normal. Cel puțin așa părea. Apoi, a venit acel 24 februarie 2022, dată începând de la care ne-am dat cu toții seama că rețeaua feroviară este importantă nu doar pentru România, ci poate fi și salvarea unui stat vecin agresat. Liniile CFR au devenit plămânii economiei ucrainiene, fiind de peste un an legatura Ucrainei cu Marea Neagră și cu restul Europeni, alături de Polonia.

A fost nevoie de acest conflict armat sângeros pentru a conștientiza pe deplin că nu este benefic pentru interesele de securitate ale țării să eliminăm cu totul de pe piață CFR Marfă, fiind vorba despre o companie cu o semnificativă competență strategică. Dimpotrivă, am fi tentați să spunem că CFR Marfă a fost salvată de conflict.

A fost nevoie de acest conflict armat pentru a reabilita măcar parțial infrastructura feroviară a Portului Constanța.

Am avut un an 2021 negru din perspectiva siguranței feroviare. Ziua și incidentul, săptămâna și deraierea. Coliziuni de trenuri și alte accidente grave, care parcă nu mai încetau să se producă.

2021 a fost și anul „răngii de la metrou”, ranga unui fost ministru care se dorea a fi președinte României dar care a ignorat complet în mandatul său calea ferată. Anul 2022 a fost anul eșecului în ceea ce privește operaționalizarea primei porțiuni de ERTMS pe rețeaua CFR. Teste eșuate, promisiuni neîmplinite, acuze și riscuri de penalități financiare mari din partea Uniuni Europene.

Patru ani în care, din fericire Autoritatea pentru Reformă Feroviară s-a trezit din „comă”. Au fost demarate licitații și au fost semnate primele contracte pentru achiziții de trenuri noi și moderne destinate transportului de călători. Pentru prima dată după aproximativ două decenii. S-a dovedit că se poate.

De asemenea, în 2022 a fost făcut un alt pas benefic. Printr-un demers legislativ inițiat de Autoritatea de Siguranță Feroviară Română și aprobat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a fost oferită posibilitatea mult așteptată că unitățile feroviare de stat și private să poată să formeze prin centre propii personalul feroviar de care au nevoie. A fost astfel diminuată una din marile probleme ale căilor ferate din România, resursa umană.

Patru ani plini din toate punctele de vedere.
De la tragedia din Grecia avem ceva de învățat.

Invitat în studio – Ionuț Cristian Săvoiu, ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor, persoana care are în subordine domeniul feroviar