BNR majorează dobânda-cheie la 7%. Cresc din nou ratele românilor

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, începând cu data de 11 ianuarie 2023, informează banca centrală, potrivit Agerpres.

De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit unui comunicat al BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76%, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32%, de la 15,88% în septembrie. Creşterea a fost determinată şi în acest interval mai cu seamă de majorarea preţurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar şi de scumpirea mai pronunţată a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor de piaţă. Impactul lor a fost contrabalansat totuşi consistent de scăderea dinamicii preţului la combustibili, pe fondul trendului descendent al cotaţiei petrolului, precum şi al plafonării preţului lemnelor de foc.

Potrivit sursei citate, cele mai recente date şi analize indică o încetinire semnificativă a creşterii economiei în trimestrul IV 2022 faţă de intervalul precedent, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, implicând o creştere totuşi robustă a PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt creşterile de dinamică anuală consemnate în octombrie de vânzările cu amănuntul şi de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat puternic creşterea în prima lună din trimestrul IV 2022, iar producţia industrială a continuat să-şi atenueze contracţia în termeni anuali. Exporturile şi-au redus însă considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile de bunuri şi servicii, inclusiv în contextul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, cu consecinţa accelerării creşterii în termeni anuali a deficitului comercial şi a celui de cont curent.

Efectivul salariaţilor din economie a consemnat noi creşteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata şomajului BIM s-a mărit foarte uşor în octombrie-noiembrie, după scăderea ei până la 5,4% în trimestrul III. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, după o redresare vizibilă în precedentele două luni, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condiţiilor lichidităţii, iar randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea, inclusiv sub influenţa îmbunătăţirii sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune. Rata medie a dobânzii la creditele noi, precum şi cea aferentă depozitelor noi la termen ale populaţiei au continuat însă să crească în lunile octombrie şi noiembrie 2022.

În această conjunctură, reflectând şi o creştere a atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat o tendinţă de apreciere faţă de euro şi în ultimele două luni ale anului 2022. Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat descreşterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2% în noiembrie (16,0% în septembrie), ca urmare a decelerării creşterii componentei în lei, contrabalansată totuşi uşor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4% în noiembrie, de la 70,6% în septembrie.