PNRR s-a încheiat. Peste 2.000 de proiecte rămân pe banii primăriilor

România a ajuns la finalul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar bilanțul prezentat de premierul interimar Ilie Bolojan arată două realități foarte diferite: o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene, dar și mii de proiecte care nu au fost finalizate în termen și vor trebui continuate din bugetele locale.

Potrivit datelor preliminare prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România ar urma să depășească 90% absorbție pe componenta de granturi și 95% pe componenta de împrumuturi. Sumele exacte vor putea fi stabilite după centralizarea ultimelor date.

Termenul european pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor PNRR a fost 31 august 2026. Statele membre mai pot transmite ultima cerere de plată și documentele justificative până pe 30 septembrie, iar Comisia Europeană trebuie să efectueze ultimele plăți până la sfârșitul anului.

România trece de 90% la granturi. Cifrele finale urmează să fie stabilite
Ilie Bolojan a declarat că datele MIPE indică o absorbție de peste 90% din fondurile nerambursabile și de peste 95% pe componenta de împrumuturi.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că pe componenta de granturi România ajunsese, după cererea de plată numărul 5, la aproximativ 78%, iar diferența până la peste 90% ar urma să provină în principal din cererea de plată numărul 6.

Varianta revizuită a PNRR prevede pentru România aproximativ 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și până la 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, potrivit documentelor Comisiei Europene.

Bolojan a susținut că rezultatul a fost obținut după o accelerare puternică a implementării în ultima perioadă și după renegocierea unor jaloane și investiții. Premierul a descris situația găsită la preluarea mandatului drept un program „complet înțepenit”, cu un risc major de pierdere a fondurilor.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani”, a spus Bolojan.

România pierde sute de milioane de euro din granturi
Absorbția ridicată nu înseamnă însă că România a reușit să păstreze toți banii disponibili.

Dragoș Pîslaru estimează că România va pierde aproximativ 860–870 de milioane de euro din componenta de granturi, cea mai mare parte a sumei fiind legată de neîndeplinirea jalonului privind legea salarizării unitare. Alte aproximativ 50 de milioane de euro ar urma să fie pierdute pe componenta de decarbonizare, în contextul menținerii temporare în funcțiune a unor capacități pe lignit.

Ilie Bolojan a acuzat PSD că a blocat reforma salarizării și că acest lucru a contribuit direct la pierderea fondurilor europene.

”Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierdere de bani, ci este un semnal antireformist și care ține și de scăderea credibilității față de piețe, față de partenerii noștri europeni, pentru că a fost un angajament pe care ni l-am luat și ține atât de predictibilitate, dar și de stabilizarea unei cheltuieli structurale, de corectarea inechităților și a decalajelor pe care le avem în actualul sistem de salarizare”, a spus premierul.

Peste 2.000 de proiecte nu au fost terminate. Nota de plată ajunge la primării
Problema cea mai vizibilă după închiderea PNRR este situația proiectelor locale rămase neterminate.

Cu numai câteva zile înainte de termenul final, Bolojan anunța că, din peste 15.000 de proiecte contractate, mai existau peste 2.500 de investiții care trebuiau finalizate sau recepționate. La începutul lunii august, numărul proiectelor care mai necesitau recepție depășea 4.500. Peste 2.000 au fost recepționate numai în ultima parte a lunii.

Pentru proiectele care nu au fost finalizate până la 31 august, finanțarea lucrărilor rămase nu mai poate fi acoperită prin PNRR.

Primăriile vor trebui să plătească din propriile bugete lucrările executate după termenul-limită.
Situația devine și mai dificilă pentru administrațiile care nu reușesc să finalizeze investițiile nici până la sfârșitul anului.

În aceste cazuri, potrivit avertismentului transmis de premier, autoritățile locale ar putea fi obligate să restituie inclusiv fondurile PNRR deja primite pentru lucrările executate anterior.

Până la sfârșitul lunii octombrie urmează să fie inventariate proiectele rămase nefinalizate și necesarul de bani pentru închiderea acestora.