Radu Oprea, despre pierderea a încă 200 de milioane de euro din PNRR: „Ne-am sabotat singuri la AMEPIP”

Fostul oficial lguvernamental, Ștefan Radu Oprea, susține că România ar fi ratat aproximativ 200 de milioane de euro din PNRR din cauza unor erori de comunicare și declarații făcute de premierul Ilie Bolojan.

Ștefan Oprea reacționează la o postare a ministrului Dragoș Pîslaru, pe care o consideră triumfalistă, privind recuperarea a 132 de milioane de euro aferente cererii de plată 3, legate de jalonul AMEPIP. Acesta explică faptul că jalonul total avea o valoare de 330 de milioane de euro și includea două componente: desemnarea conducerii agenției și operaționalizarea instituției.

El susține că procedura de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a desfășurat legal și transparent, fiind organizată în timpul mandatului său la Secretariatul General al Guvernului. Mai afirmă că nu a intervenit în proces și că a interzis orice contact între comisia de selecție și factorii politici, motiv pentru care această etapă a fost considerată îndeplinită de Comisia Europeană.

În schimb, Oprea spune că nu a fost implicat în negocierile de la Bruxelles privind închiderea jalonului, deși SGG era instituția coordonatoare. El afirmă că delegația a fost formată din vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Dragoș Pîslaru și șefa AMEPIP, Anișoara Ulcelușe, fără ca echipa SGG care lucrase anterior la dosar să mai fie consultată.

El susține că un oficial european i-ar fi atras atenția asupra acestei contradicții, întrebând de ce România își sabotează propriile argumente.

AMEPIP a fost creată ca o structură menită să supervizeze companiile de stat și să asigure profesionalizarea conducerii acestora, eliminând influența politică din numiri. Reforma este una dintre condițiile esențiale din PNRR, cu miză financiară majoră.

În vara lui 2024, procesul de selecție pentru conducerea agenției a fost contestat, fiind acuzat că nu a respectat criteriile de independență cerute de Comisia Europeană. Ulterior, întreaga conducere a demisionat sub presiunea Bruxelles-ului.

În plan politic, dosarul a devenit un punct sensibil în coaliție, fiind legat de controlul asupra companiilor de stat importante și de modul în care sunt gestionate resursele acestora. Criticii au susținut că întârzierea reformei ar fi permis menținerea influenței politice asupra numirilor și bugetelor din aceste companii.