Guvernatorul BNR explică cât de mare ar putea fi gaura din economie

Situaţia economică va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul celei de 43-a reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală, conform news.ro.

Acesta precizează că, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, ”conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut”. Mai mult, guvernatorul spune că, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior.

”Situaţia economică viitoare va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm şi să actualizăm evaluările noastre cu privire la starea economiei şi a situaţiei privind sănătatea publică şi vom canaliza măsurile în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul celei de 43-a reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală.

Isărescu a afirmat că va continua să conlucreze cu Guvernul pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă.

”De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor noastre de relansare. Reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită ‘normală’ de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a adăuat Isărescu.

Anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, economia României a înregistrat o evoluţie relativ bună, cu o creştere medie anuală de 4,1% în anul precedent, consemnându-se o uşoară decelerare în trimestrul III. La începutul anului curent, perspectivele privind evoluţia economiei româneşti pentru perioada următoare indicau continuarea acestui trend pozitiv. Cele mai recente date statistice relevă o creştere economică de 2,7% pentru primele trei luni ale anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând cea mai mare creştere dintre ţările UE.

”Cu toate acestea, aş dori să subliniez că pe parcursul ultimilor patru ani această creştere economică a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE. În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară, respectiv la 2,5%, cât şi al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%). Având în vedere contextul menţionat, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior”, a precizat guvernatorul.

De asemenea, el subliniază că şomajul în creştere şi măsurile adoptate de autorităţi cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum şomajul tehnic, repatrierea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea condiţiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creşterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.

Mugur Isărescu a prezentat şi câteva dintre măsurile adoptate de BNR ca răspuns la criză. Începând cu data de 16 martie 2020, preşedintele României a declarat starea de urgenţă, iniţial cu durată de o lună, aceasta fiind ulterior extinsă pentru încă o lună.

”Prioritare în acest context au fost protejarea sănătăţii publice şi asigurarea de bunuri şi servicii esenţiale. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale. În acest sens, şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri pentru susţinerea economiei româneşti. În acelaşi timp, dat fiind caracterul excepţional al stării pandemice, BNR a colaborat cu Guvernul României pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse şi cele fiscale”, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale. news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *