Nicușor Dan: Digitalizarea ANAF e abia la pasul doi din nouă, dar încasările au crescut semnificativ
Președintele Nicușor Dan a declarat, potrivit Agerpres, că procesul de digitalizare a ANAF se află abia la al doilea pas din cele nouă etape planificate inițial. Cu toate acestea, șeful statului a subliniat că încasările bugetare au crescut considerabil în ultimul an, însă problema majoră rămâne nivelul ridicat al cheltuielilor publice.
Întrebat, într-o conferință de presă la Berlin, dacă politicul a reprezentat „o frână în digitalizarea ANAF”, șeful statului a arătat că nu are un răspuns complet despre acest lucru.
„Nu am răspunsul complet la întrebarea asta. Din întrebarea pe care am pus-o atunci când am discutat în CSAT, era cumva un plan în nouă etape pentru digitalizarea ANAF. Din întrebarea pe care am pus-o a rezultat că suntem la pasul doi din nouă. Și finalizarea acestei proceduri avea un ordin de timp de șase – nouă luni. Dar, ca să nu fim în totalitate negativi, dacă vă veți uita pe graficul încasărilor pe care noi, ca stat, le-am avut în ultimii ani, o să vedeți că de la 2023 la 2024, la venituri, a fost o creștere, cam 70 de miliarde de lei, consistentă, care vine dintr-o îmbunătățire pe care ANAF a făcut-o. Ce spunea fostul ministru de Finanțe, domnul Barna (Tanczos Barna – n.r.), spunea că și în 2025 față de 2024 o să avem o creștere de 30 – 40 de miliarde de lei. Problema noastră este că, deși graficul de încasări arată destul de bine, graficul de cheltuieli arată dezastruos, în sensul că noi am cheltuit mult, mult mai mult decât ne-au permis încasările pe care le-am avut. Și de asta – acesta era și un argument pentru a nu crește TVA – să te duci la Comisia Europeană și la agențiile de rating să spui: uite, noi avem o creștere de venituri care este consistentă, noi trebuie să umblăm acum la reducerea de cheltuieli”, a susținut președintele Nicușor Dan, în conferința de presă de la Ambasada României de la Berlin.
În ceea ce privește un termen final pentru digitalizarea ANAF, șeful statului a menționat că este vorba despre chestiuni tehnice care trebuie corelate.
„Există niște baze de date. Pe acele baze de date operează niște softuri care trebuie corelate între ele. (…) Întrebarea este, pentru că în acele baze de date sunt toate datele despre toți operatorii economici din România, întrebarea este cine poate să intre în acele bază de date. Deci sunt mai multe chestiuni tehnice pe care cineva ca mine, care este cumva în afară, nu poate să răspundă”, a spus președintele.

