Interviu Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group: „Avem obligația de a construi un viitor industrial solid pentru Europa – și pentru România”
Gruia Stoica, fondator și președinte GRAMPET Group a precizat, într-un interviu acordat publicației financialintelligence.ro, că „Raportul Draghi a apărut pentru că Europa riscă să devină un muzeu tehnologic și o piață de consum, în timp ce alte regiuni – în special SUA și China – devin lideri în inovație, producție și influență economică globală”
Interviu cu președinte GRAMPET Group, Gruia Stoica-
Raportul Draghi susține că Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de decizii mai rapide și de investiții masive dacă vrea să țină pasul cu rivalii economici, Statele Unite și China. Cum apreciați dvs. politica industrială a Europei?
Gruia Stoica: Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri. Politica sa industrială, fundamentată pe sustenabilitate, autonomie strategică și inovare, are o viziune corectă, dar este încetinită de procese decizionale greoaie și de o coordonare deficitară între statele membre. Raportul Draghi vine ca un semnal de alarmă, dar și ca un plan de acțiune pentru o Europă care nu mai are luxul de a întârzia.
Competitivitatea Uniunii Europene este pusă sub presiune de conflictele comerciale tot mai intense, iar taxele vamale introduse la începutul acestei luni – și menținute parțial – vor afecta exporturile europene și vor crea un dezechilibru concurențial major.
Raportul Draghi propune o abordare mai flexibilă, mai rapidă și o direcție clară: investiții în infrastructură, digitalizare, tehnologii verzi și autonomie energetică. Aceste măsuri sunt esențiale pentru ca Europa să-și poată proteja producția internă, să susțină locuri de muncă și să rămână relevantă pe scena economică globală.
Comisia Europeană a lansat inițiative precum Pactul Verde European și Next Generation EU, dar acestea au nevoie de extindere și de sprijin mai direct pentru a rivaliza cu politicile rapide și masive din SUA sau din China.
Programul European Horizon Europe, de exemplu, finanțează proiecte de inovare, însă pentru rezultate semnificative, UE ar trebui să faciliteze mai ușor accesul companiilor mici la aceste fonduri și să reducă birocrația din jurul procesului de aprobare.
Mai mult decât atât, Europa ar putea lua în considerare alocarea de fonduri industriale comune, dedicate sectoarelor strategice (tehnologie verde, microelectronică sau logistică) și direcționate către statele membre în funcție de nevoile specifice de dezvoltare.
De ce a fost nevoie de apariția Raportului Draghi?
Gruia Stoica: Raportul Draghi nu este doar o analiză – este un apel la acțiune. A apărut pentru că Europa riscă să devină un muzeu tehnologic și o piață de consum, în timp ce alte regiuni – în special SUA și China – devin lideri în inovație, producție și influență economică globală.
În ultimele decenii, investițiile industriale europene nu au fost pe măsura celor din Statele Unite sau China (care au programe guvernamentale extinse și orientate către sectorul privat și politici mai flexibile în privința investițiilor în tehnologie și infrastructură). Astfel, din cauza costurilor mari și a lipsei unor stimulente puternice de dezvoltare pe termen lung, vedem companii europene de prestigiu (precum Airbus și Siemens) care au început să-și relocheze o parte din producție în afara Europei.
Raportul Draghi vine cu o propunere clară: Europa are nevoie de un ecosistem industrial unificat, susținut de un cadru de reglementare coerent și de fonduri comune dedicate sectoarelor strategice. Trebuie să trecem de la diversitate la sinergie, de la lentoare instituțională la reacție rapidă și coordonată.
Fără o strategie industrială clară, nu vom putea ține pasul cu investițiile masive și cu expansiunea economică. Iar raportul Draghi propune crearea unui ecosistem industrial comun, în care statele membre să poată colabora la proiecte mari și să-și alinieze reglementările, astfel încât activitățile de producție, inovare și dezvoltare de noi tehnologii de vârf să fie facilitate. Trebuie simplificate procedurile, canalizate fondurile în proiecte strategice și create condiții pentru ca industria europeană să prospere. Totodată România, în mod special, are de câștigat întrucât poate atrage investiții în sectoare precum energie, transport și industrie prelucrătoare.
Cum ar trebui autoritățile europene să ajute fiecare țară în parte, în speță România, pentru a crește competitivitatea?
Gruia Stoica: Pentru a ajuta țări precum România să devină competitive, autoritățile europene ar trebui să ofere sprijin adaptat fiecărei economii în parte, în funcție de particularitățile sale. În cazul unei piețe emergente, așa cum este România, Uniunea Europeană trebuie să sprijine investițiile în infrastructură, să stimuleze producția locală și să creeze mecanisme eficiente de finanțare. Țara noastră are un potențial imens, dar are nevoie de susținere pentru a-l valorifica.
Gruia Stoica: Un exemplu concret este terminalul intermodal din Dornești, jud. Suceava, o investiție de 10 milioane de euro realizată de GRAMPET Group. Acest proiect conectează nordul țării cu piețele internaționale și reduce timpul și costurile de transport. Cu sprijin european, astfel de terminale pot deveni puncte strategice în rețeaua logistică a continentului.
De asemenea, fondurile de coeziune ale UE ar putea, și ar trebui, să fie orientate către proiecte de digitalizare a industriei și dezvoltare de infrastructură logistică în România.
Astfel de soluții ar putea viza: prioritizarea proiectelor de transport în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru a crea legături mai eficiente între regiunile industriale și piețele externe; finanțarea educației tehnice prin Erasmus+ și alte inițiative pentru a forma o forță de muncă specializată în România; reducerea birocrației pentru accesarea fondurilor de inovare, susținând IMM-urile și startup-urile românești din sectoare cheie, precum IT și producția verde.
