Nota 10 la Purtare pentru George Simion!

La data de 28 august 2023, George Simion, președintele partidului Alianța pentru Unirea Romanilor – AUR, a înscris o veritabilă lovitură de imagine prin organizarea unei intâlniri cu ambasadorul statului Israel la București, Reuven Azar. În cadrul acțiunii, liderul AUR a întreprins ceea ce ar fi trebuit să echivaleze cu o clarificare și moderare drastică a poziției partidului său față de probleme extrem de sensibile și serioase pentru evreii din Israel și din intreaga lume. Or, formațiunea populistă a domnului Simion păruse că tratează aceste subiecte – în cel mai fericit caz – drept teme istorice minore până la momentul întâlnirii cu ambasadorul Azar.

Evenimentul pare încă și mai spectaculos dacă avem în vedere că există suficiente motive să opinăm că în interiorul AUR se manifestă tendințe care militează pentru tratarea acestor subiecte într-o manieră specifică mai curând unor forțe politice extremiste care s-au bucurat de vizibilitate în prima jumătate a secolului trecut. Dl. George Simion, unicul reprezentant al conducerii AUR despre care avem informații că ar fi participat la discuțiile cu ambasadorul israelian, și-a asumat în numele partidului său următoarele obligații:

• recunoașterea Holocaustului asupra evreilor români pe teritoriul României în timpul celui de-al doilea război mondial;
• condamnarea antisemitismului și adoptarea definiției girate de International Holocaust Remebrance Alliance – IHRA a antisemitismului;
• interzicerea tentativelor de reabilitare și folosire a imaginii criminalilor de război, în special a lui Ion Antonescu;
• susținerea educației despre Holocaust în sistemul de educație publică din România.
  Mișcarea lui George Simion i-a luat în primul rând prin surprindere chiar pe membrii partidului AUR, care au realizat cu stupoare că liderul lor suprem susține poziții care contravin flagrant celor împărtășite – mai mult sau mai puțin deschis – de marea masă a militanților și simpatizanților partidului. Majoritatea lor s-a repliat însă rapid și a concluzionat că Simion a recurs la o manevră tactică genială de moment, care să asigure sprijinul comunității evreiești și al statului Israel pentru accederea AUR la guvernare. (Pentru că, așa cum mulți antisemiți pragmatici știu deja, Israelul și cercurile evreiești internaționale decid evoluțiile politice din România și din întreaga lume. Sigur că este o afirmație trist sarcastică ce are în vedere convingerile multora dintre pseudo-intelectualii și exaltații care și-au găsit un vehicul de manifestare în plan ideologic în partidul domnului Simion.)
  Reacții virulente de surprindere, în mod neplăcut însă, au avut și politicieni ostili lui George Simion și partidului AUR. Deputatul PNL Alexandru Muraru, el insuși un personaj care tinde să creadă că manipularea temelor Holocaustului, antisemitismului și negaționismului poate fi utilă în anihilarea concurenților politici ai partidului său tot mai confuz în plan ideologic, a avut o ieșire pe cât de nervoasă pe atât de ridicolă și mai că l-a acuzat pe ambasadorul israelian de colaborare cu teroriștii. Să sperăm că nu o să ceară intervenția atât de utilelor și eficientelor instituții române responsabile de prevenirea și combaterea discriminării în cazul diplomatului israelian.
  Adevarul este că întâlnirea dintre George Simion și ambasadorul Reuven Azar a fost o mișcare politică spectaculoasă, atipică si neașteptată, dar consecințele sale reale nu pot fi încă întrevăzute din motive care țin, pe de o parte, de personalitatea și temperamentul lui George Simion, iar pe de altă parte de așteptările reale ale factorilor de decizie politică israelieni în raport cu partidul AUR și cu liderul său.
  Ce a atras atenția, în primul rând, a fost prezența din partea AUR la întâlnirea cu ambasadorul Reuven Azar doar a liderului George Simion, ceea ce naște întrebări legitime legate de consultarea prealabilă de către El Lider Maximo AUR și obținerea acordului pentru asumarea unor obligații extrem de serioase față de partenerii israelieni și din partea celorlalți membri ai conducerii partidului. Ca să menționăm doar câteva probleme, deloc neglijabile, amintim că al doilea cel mai notoriu lider AUR, respectiv Claudiu Richard Târziu, este extrem de atașat emoțional de memoria și cultul unor personalități politice interbelice ce s-au remarcat prin convingeri și politici antisemite abominabile, iar un alt lider apreciat drept un fel de eminență din umbră în cadrul AUR, respectiv Marius Dorin Lulea, este un mare admirator al mareșalului Ion Antonescu și autorul unei cărți destinată să îl disculpe pe dictatorul român din perioada celui de-al doilea război mondial în raport cu crimele sale împotriva comunității evreiești din România.
  În privința obligațiilor asumate de George Simion în fața ambasadorului israelian la data de 28 august a.c., apreciem că liderul AUR fie a reușit să îi convingă pe cei doi colegi numiți mai sus (și pe mulți alții!) de eroarea gravă în care se află manifestând astfel de atitudini, opinii și sentimente, fie că cei doi (și mulți alții!) vor demisiona sau vor fi demiși din partidul populist în viitorul apropiat.
  Problema este că dl. Simion a mai avut și în trecut ieșiri intempestive în peisaj si luări de poziție surprinzătoare pe care s-a grăbit să le contrazică sau chiar să le dezavueze vehement ulterior și nu amintim aici decât promovarea bizarului personaj și admirator al lui Putin și, evident, al lui Ion Antonescu, respectiv Călin Georgescu, drept posibil candidat al AUR la alegerile prezidențiale din anul 2024 sau propunerea hilară a transferării unui întreg grup de parlamentari AUR către partidul băsist PMP, pentru cimentarea unei alianțe politice între cele două formațiuni politice. Ambele proiecte s-au dezumflat aproape imediat ce au fost avansate, iar George Simion s-a comportat ulterior ca și când dușmanii politici și presa ostilă au deschis respectivele subiecte, prefăcându-se că a uitat că el insuși a fost emitentul unor asemenea idei năstrușnice.
  În aceste condiții, Excelența Sa, Reuven Azar, dar și viitorul ambasador israelian la București, precum și decidenții politici de la Ierusalim (nu, nu de la Tel Aviv, cum le place observatorilor și analiștilor noștri politici să susțină!) vor trebui să amâne enunțarea concluziilor privind rezolvarea în mod fericit a problemei partidului AUR din Romania și să se asigure că George Simion va avea atât voința, cât mai ales capacitatea de a acționa și în continuare în conformitate cu obligațiile pe care și le-a asumat vis-a-vis de problematicile Holocaustului, antisemitismului și negaționismului. Este foarte dificil de prognozat la acest moment ce va face cu adevărat Simion, având în vedere comportamentul oscilant și caracterul imprevizibil ale acestuia, care s-au manifestat destul de pregnant în anumite momente politice din perioada anterioară. Există însă indicii că diplomații israelieni sunt conștienți de aceste vulenrabilități serioase în relația cu George Simion și cu formațiunea AUR. Astfel, pare destul de curios că nici Ambasada Israelului la București, nici ambasadorul Azar, dar nici alt participant israelian important la acțiune, respectiv Yossi Dagan sau organismul condus de acesta, Consiliul Regional Samaria, nu s-au grăbit să promoveze pe conturile lor de rețele sociale relatări sau foto de la importanta întâlnire. Interesant este că și George Simion și partidul AUR păstreaza discreția pe paginile lor de Facebook, probabil pentru a preveni avalanșa de mesaje de „sprijin” din partea majorității membrilor AUR, prea putin cunoscuți pentru sentimentele lor favorabile Israelului și comunității evreiești. Dar referitor la această reținere suspectă în a populariza evenimentul din 28 august 2023 merită să ne ocupăm pe larg cu o ocazie viitoare.
  De altfel, cum menționam anterior, ceea ce a mai atras atenția la întâlnirea dintre George Simion și ambasadorul Reuven Azar a fost prezența la acțiune și participarea activă la discuții a lui Yossi Dagan, șeful Consiliului Regional din Samaria (adică ceea ce este cunoscut în România, alături de Iudeea, drept Cisiordania, iar în majoritatea țărilor aliate NATO drept Malul de Vest – West Bank). Profitând pe bună dreptate de deschiderea și bunăvoința surprinzătoare ale lui Simion cu ocazia întâlnirii – atitudini izvorâte din dorința tânărului politician populist de a obține cu orice preț nota 10 și un certificat de bună purtare în privința unor subiecte extrem de serioase și grave pentru poporul evreu si interesele legitime ale statului Israel – Yossi Dagan a reușit să mai smulgă asumarea unei obligații foarte importante de la liderul suprem al AUR. Este vorba despre recunoașterea dreptului statului Israel de a construi așezări evreiești în Iudeea și Samaria (Cisiordania), respectiv în teritorii cu un statut extrem de sensibil din perspectiva dreptului internațional si a ONU, majoritatea dintre ele revendicate și de palestinieni pentru întemeierea propriei lor entități statale. Or, fie și numai din această perspectivă, Simion prezintă o valoare veritabilă pentru factorii de decizie israelieni, dar mai ales pentru cercurile radicale israeliene care militează pentru continuarea și extinderea construirii de noi așezări evreiești în Cisiordania. Iar aceasta nici mai mult, nici mai puțin, pentru că George Simion, în măsura în care va confirma prin fapte această înțelegere și va acționa in spiritul său, va deveni primul politician cu vizibilitate și perspective politice ambițioase dintr-o țară UE care să sprijine în mod oficial întemeierea de noi așezări evreiești și continuarea construcțiilor israeliene din Cisiordania.
  Există unele informații că Simion și-a asumat inclusiv invitația lui Yossi Dagan de a vizita așezări evreiești din Samaria, ceea ce ar ridica foarte mult mizele înțelegerii de la finalul lunii august dintre liderul AUR și ambasadorul Azar. Iar pentru Yossi Dagan ar însemna o acțiune politică extrem de reușită și care i-ar maximiza prestigiul ca lider al israelienilor din așezările din Teritorii, mai ales dacă îl va convinge pe George Simion să viziteze inclusiv unele dintre acele așezări evreiești din Cisiordania a căror legalitate nu este recunoscută nici măcar de către Guvernul de la Ierusalim. Implicațiile unui asemenea gest asupra lui George Simion și a partidului AUR merită discutate pe larg, rămanând la acest moment să menționăm doar că instituțille și oficialii UE vor fi foarte neplăcut surprinși într-o astfel de eventualitate (ca să ne exprimăm eufemistic). Perspectivele ca un partid românesc cu șanse de a trimite un număr relativ mare de europarlamentari la Strasbourg să lanseze o dezbatere comunitară pe tema (în prezent tabu) a posibilității acceptării legitimității așezărilor evreiești prezente și viitoare din Cisiordania vor genera fiori reci in multe cancelarii oocidentale, și nu numai. Încă și mai grav, dl. Simion este pe punctul de a pune România pe radarul unor cercuri, grupări și organizații din lumea arabă și musulmană, unele chiar adepte ale metodelor politice radicale, care sunt extrem de sensibile la orice tentativă de legitimare a așezărilor evreiești în teritorii cu un statut juridic sensibil în dreptul internațional și care fac periodic obiectul negocierilor – aparent fără final într-un viitor previzibil – între Israel și reprezentanții națiunii palestiniene. Și este greu de presupus că militanții acestor cercuri, grupări și organizații vor ști să facă deosebirea între George Simion și România sau între George Simion și ceilalți cetățeni români.